Dreptul la mostenire

Home / Dreptul la mostenire

Cine vine la mostenire

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva reguli simple ce se aplica in cadrul mostenirii legale. Aceasta intervine conform legii la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege, daca defunctul nu a lasat testament. Poate interveni si in cazurile in care defunctul a lasat testament, insa acesta nu cuprinde legate. Mostenirea legala poate si coexista cu cea testamentara, in sensul ca defunctul poate lasa prin testament numai o parte din mostenire sau chiar intreaga, dar in virtutea legii, mostenitorii rezervatari dobandesc rezerva ca mostenitori legali.

La mostenirea celui decedat, conform legii, vin rudele acestuia si, alaturi de ele, sotul supravietuitor. In lipsa persoanelor mentionate si a unui testament, bunurile revin comunei, orasului, municipiului sau statului, dupa caz.
Este important sa stabilim care rude vin la mostenire deoarece nu pot fi chemate toate impreuna si deodata la succesiune. Legea stabileste o ordine de chemare concreta la mostenire. Se folosesc doua instrumente cu ajutorul carora legea determina vocatia concreta la mostenire a rudelor – clasa de mostenitori si gradul de rudenie. Trei la numar sunt principiile de care urmeaza sa se tine seama pentru a se stabili cine primeste bunuri in urma deschiderii succesiunii.
Potrivit primului principiu, la mostenire vin rudele in ordinea claselor. Din clasa I fac parte descendentii in linie directa copii, nepoti, stranepoti s.a.m.d, fara limita in grad. Din clasa a-II-a fac parte ascendentii privilegiati, adica parintii celui decedat, si colateralii privilegiati, adica fratii, surorile si descendentii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv. Din clasa a III-a fac parte ascendentii ordinari- bunici, strabunici, fara limita in grad. Iar din clasa a IV-a fac parte colateralii ordinari- unchi, matusi, veri primari, fratii si surorile bunicilor defunctului. Cum calculam? Regula este simpla si usor de urmarit: clasa I vine prima la mostenire si inlatura celelalte clase. O singura ruda din clasa I va punea sa-i inlature pe toti ceilalti din clasele subsecvente. Ca rudele din clasa a II-a sa fie chemate la mostenire, nu trebuie sa existe rude din clasa I sau cele existente nu pot sau nu vor sa mosteneasca. La fel se procedeaza si cu urmatoarele doua clase.
Sotul supravietuitor al defunctului vine la mostenire indiferent de clasa cu care vine in concurs, nefiind inlaturat de niciuna dintre acestea.
Potrivit celui de-al doilea principiu, cel al proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa, rudele de gradul cel mai apropiat cu decedatul inlatura de la mostenire rudele de grad mai indepartat. Exemplu: copiii defunctului inlatura de la mostenire pe nepoti. Doua exceptii insa: clasa a II-a alcatuita din parinti si frati sau surori si descendentii lor, vin impreuna la mostenire cu cota stabilita de lege insa. Iar a doua exceptie este reprezentarea succesorala.
Al treilea principiu este cel al egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire. Atunci mostenirea se imparte in mod egal intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad. Legea prevede si de aceasta data doua exceptii: impartirea pe tulpini si impartirea pe linii.
Chiar si asa, sotul supravietuitor primeste o cota in functie de clasa cu care vine in concurs.

Leave a Comment