Category Archives: Uzual

Home / Archive by category "Uzual"

Superficia – dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia

Ce este superficia ? Probabil ati auzit acest termen, dar sunt necesare explicatii suplimentare.

O definitie este data si de codul nostru civil in art. 693 : (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă.

Mai concret, dreptul de superficie este acel drept ce constă în dreptul de proprietate pe care -l are o persoană, in speta superficiarul, asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări care se află pe o suprafaţă/subsolul de teren ce aparţine altei persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de folosinţă.

O scurta analiza
Există o suprapunere a două drepturi de proprietate aparţinând unor proprietari diferiţi: dreptul proprietarului asupra terenului şi dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcţiilor, plantaţiilor sau lucrărilor pe acel teren. Noul cod civil a renuntat la caracterul perpetuu al dreptului de superficie: Art. 694. Durata dreptului de superficie. Dreptul de superficie se poate constitui pe o durată de cel mult 99 de ani. La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit.

Modurile de constituire a dreptului de superficie:

  • act juridic:  contractul şi  testamentul.
  • uzucapiune: presupune intenţia posesorului terenului de a se comporta ca un superficiar, şi nu ca un proprietar al terenului;
  • prin lege, ca o consecinţă a comunitatii legale de bunuri, soţii realizează, în timpul căsătoriei, o lucrare sau plantaţie pe terenul-bun propriu al unuia dintre ei. Soţul neproprietar al terenului dobândeşte un drept de superficie (drept de proprietate devălmaşă asupra lucrării sau plantaţiei şi drept de folosinţă asupra terenului). 339. Bunurile comune. Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.

Ce poate face superficiarul?
–     isi exercită atributele dreptului de proprietate asupra plantaţiilor, construcţiilor;
–      are drept de folosinţă asupra terenului;
–      poate transmite prin acte juridice dreptul său de superficie.

Stingerea dreptului de superficie are loc în următoarele cazuri:

  • conform NCC:Art. 698. Cazurile de încetare a superficiei. Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciară, pentru una dintre următoarele cauze:
  1. a) la expirarea termenului;
  2. b) prin consolidare, dacă terenul şi construcţia devin proprietatea aceleiaşi persoane;
  3. c) prin pieirea construcţiei, dacă există stipulaţie expresă în acest sens;
  4. d) în alte cazuri prevăzute de lege.
  • prin exproprierea pentru cauză de utilitate publica a terenului şi/sau a construcţiilor(art.28 alin.3 Legea nr. 33/1994).

Darea în plată

Darea în plată este operaţiunea prin care debitorul execută către creditorul său – cu consimţământul acestuia – o altă prestaţie decât aceea la care s a obligat iniţial.
Darea în plată trebuie să îndeplinească condiţiile obişnuite de valabilitate a oricărei convenţii. În plus, darea în plată presupune şi unele condiţii împrumutate de la regimul juridic al plăţii propriu-zise şi de la regimul juridic al vânzării cumpărării:
– existenţa unei obligaţii valabile, pe care părțile urmăresc să o stingă;
– părţile să întrunească cerinţele de a face o plată valabilă;
– debitorul să fie proprietarului bunului dat în plată şi să aibă capacitatea de a încheia acte juridice de dispoziţie cu privire la bunurile sale.
Cu privire la efecte
– are loc stingerea obligaţiei, condiţionată de efectuarea unei plăţi valabile. NCC precizează că simpla acceptare a noii prestaţii nu liberează pe debitor: debitorul va fi liberat numai atunci când noua prestaţie este executată;
– darea în plată având ca obiect bun individual determinat produce efectul translativ de proprietate din momentul realizării acordului de voinţă (cu respectarea condiţiilor de formă pentru ipoteza unui bun imobil). În plus, conform prevederilor legale, dacă accipiens-ul a primit un bun dat în plată și ulterior este evins de un terț sau descoperă viciile ascunse ale lucrului, are de ales între a valorifica garanţia contra evicţiunii şi garanţia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplicabile în materia vânzării și a solicita prestaţia iniţială şi repararea prejudiciului. Înseamnă că evingerea creditorului de către un terț/descoperirerea viciilor ascunse are drept efect caducitatea convenției de dare în plată și re-activarea vechii prestații a debitorului.
– stingerea garanțiilor și accesoriilor vechii obligații ; acest efect al dării în plată este sesizabil, NCC stipulând expres că, în respectivele cazuri determinând caducitatea convenției de dare în plată și re-activarea vechii prestații a debitorului, garanţiile oferite de terţi în legătură cu obligația inițială, nu vor renaște.

Cesiunea contractului

Reprezinta o noutate legislativa in materia transmiterii drepturilor si obligatiilor contractuale. Din analiza art.1315 din NCC rezulta ca presupune o transmisiune inter vivos (acte intre vii) cu titlu particular a raportului juridic obligational, atat a laturii active, cat si a celei pasive a raportului juridic obligational, cu privire la un contract aflat in curs de executare.

Similar cesiunii de creanta, si cesiunea contractului presupune trei subiecte de drept: cedentul- partea din contract care isi cedeaza pozitia in contractul aflat in curs de executare, cesionarul- tertul care se substituie cedentului in respectivul contrat- si cedatul- partea din contract care isi pastreaza pozitia in contractul aflat in curs de executare.
Pentru a fi valabila o astfel de operatiune trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

• conditiile de validitate ale oricarui contract, art.1179 alin.1 NCC
• conditie de forma. Conform art.1316, consimtamantul partilor implicate trebuie sa imbrace forma juridica pentru validitatea contractului cedat. Dar daca, o anumita forma pentru contractul cedat este stabilita de parti, nu de catre lege, acesta forma nu trebuie respectat in privinta cesionarii contractului respectiv. De exemplu: partile se inteleg ca acel contract sa respecte forma autentica, dar legea nu cere forma respectiva. Contractul este valabil incheiat desi nu respecta forma autentica.
• conditia consimtamantului anticipat sau posterior al cedatului. Consimtamantul cedatului poate fi anterior, concomitent sau posterior realizarii acordului de vointa intre cedent si cesionar. In cazul unui consimtamant anticipat, cesiunea contractului va produce efecte fata de cedat doar din momentul in care o accepta – alin.1 art.1317 NCC.

In lipsa unor prevederi contractuale exprese, NCC instituie unele reguli supletive :
– art. 1318 liberarea cedentului de efectele contractului cesionat de catre contractantul cedat. In cazul in care cedentul nu a fost liberat de contractant, acesta il poate urmari pentru ipotezele in care cesionarul nu isi va executa obligatiile;
– art. 1319 contractantul cedat poate opune cesionarului toate exceptiile care rezulta din contract, cu exceptia viciilor de consimtamant;
– art. 1320 garantarea de catre cedent (chiar daca a fost liberat) a validitatii contractului respectiv.

Dreptul la mostenire

Cine vine la mostenire

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva reguli simple ce se aplica in cadrul mostenirii legale. Aceasta intervine conform legii la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege, daca defunctul nu a lasat testament. Poate interveni si in cazurile in care defunctul a lasat testament, insa acesta nu cuprinde legate. Mostenirea legala poate si coexista cu cea testamentara, in sensul ca defunctul poate lasa prin testament numai o parte din mostenire sau chiar intreaga, dar in virtutea legii, mostenitorii rezervatari dobandesc rezerva ca mostenitori legali.

La mostenirea celui decedat, conform legii, vin rudele acestuia si, alaturi de ele, sotul supravietuitor. In lipsa persoanelor mentionate si a unui testament, bunurile revin comunei, orasului, municipiului sau statului, dupa caz.
Este important sa stabilim care rude vin la mostenire deoarece nu pot fi chemate toate impreuna si deodata la succesiune. Legea stabileste o ordine de chemare concreta la mostenire. Se folosesc doua instrumente cu ajutorul carora legea determina vocatia concreta la mostenire a rudelor – clasa de mostenitori si gradul de rudenie. Trei la numar sunt principiile de care urmeaza sa se tine seama pentru a se stabili cine primeste bunuri in urma deschiderii succesiunii.
Potrivit primului principiu, la mostenire vin rudele in ordinea claselor. Din clasa I fac parte descendentii in linie directa copii, nepoti, stranepoti s.a.m.d, fara limita in grad. Din clasa a-II-a fac parte ascendentii privilegiati, adica parintii celui decedat, si colateralii privilegiati, adica fratii, surorile si descendentii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv. Din clasa a III-a fac parte ascendentii ordinari- bunici, strabunici, fara limita in grad. Iar din clasa a IV-a fac parte colateralii ordinari- unchi, matusi, veri primari, fratii si surorile bunicilor defunctului. Cum calculam? Regula este simpla si usor de urmarit: clasa I vine prima la mostenire si inlatura celelalte clase. O singura ruda din clasa I va punea sa-i inlature pe toti ceilalti din clasele subsecvente. Ca rudele din clasa a II-a sa fie chemate la mostenire, nu trebuie sa existe rude din clasa I sau cele existente nu pot sau nu vor sa mosteneasca. La fel se procedeaza si cu urmatoarele doua clase.
Sotul supravietuitor al defunctului vine la mostenire indiferent de clasa cu care vine in concurs, nefiind inlaturat de niciuna dintre acestea.
Potrivit celui de-al doilea principiu, cel al proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa, rudele de gradul cel mai apropiat cu decedatul inlatura de la mostenire rudele de grad mai indepartat. Exemplu: copiii defunctului inlatura de la mostenire pe nepoti. Doua exceptii insa: clasa a II-a alcatuita din parinti si frati sau surori si descendentii lor, vin impreuna la mostenire cu cota stabilita de lege insa. Iar a doua exceptie este reprezentarea succesorala.
Al treilea principiu este cel al egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire. Atunci mostenirea se imparte in mod egal intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad. Legea prevede si de aceasta data doua exceptii: impartirea pe tulpini si impartirea pe linii.
Chiar si asa, sotul supravietuitor primeste o cota in functie de clasa cu care vine in concurs.

Imprumutul si clauzele contractului de imprumut

Stii cum sa-ti calculezi dobanda la imprumutul acordat?

Daca imprumuti o suma de bani, pe langa obligatia de restituire a sumei imprumutate, imprumutatul mai trebuie sa execute si o alta prestatie patrimoniala in favoarea imprumutatorului. Prestatia secundara poarta denumirea de dobanda remuneratorie.
In cazul contractului de imprumut avem doua tipuri de obligatii: obligatia de restituire si obligatia de a plati dobanda. Orice tip de prestatie poate alcatui obiectul obligatiei de a plati dobanda, spre exemplu si alte bunuri pot fi prestatie secundara.
Potrivit art. 1 alin (5) din O.G. nr. 13 din 2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, prin dobanda se intelege si alte prestatii.
Denumirea de dobanda remuneratorie o intalnim si in cazul in care trebuie restituita o suma de bani la termen, iar pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei aceasta se calculeaza.
Chiar daca nu a fost prevazuta in mod expres obligatia de a plati dobanda remuneratorie, aceasta se subintelege.
Potrivit art. 2169 C.civ. in lipsa de stipulatie contrara, suma imprumutata este purtatoare de dobanzi din ziua remiterii sale catre imprumutat. Cum calculam dobanda? Se inmulteste rata dobanzii cu capitalul imprumutat si cu durata prevazuta de parti intre remiterea capitalului si scadenta obligatiei de restituire. Rata dobanzii este un coeficient stabilit pe unitate de timp. Partile stabilesc cuantumul dobanzii, in lipsa urmand a se aplica regulile de la dobanda legala. Potrivit textului normativ mentionat, dobanda trebuie stabilita prin act scris. Potrivit clauzei, partile stabilesc intinderea dobanzii. Fara inscris, obligatia de a plati dobanda subzista. Dar se considera ca partile nu au luat in vedere intinderea dobanzii, astfel incat se vor aplica regulile de la dobanda legala.
Dobanda remuneratorie se plateste la expirarea perioadei pentru care a fost calculata. Dar partile pot prevedea plata anticipata a dobanzii.
Regula este ca dobanda remuneratorie sa poarte numai asupra capitalului, iar nu si asupra dobanzilor corespunzatoare folosintei acestui capital. Dar partile pot sa se inteleaga asupra contrariului.
In cazul in care suma de bani nu se restituie la timp, se aplica dobanda penalizatoare care poate fi in mod liber stabilita de parti. In lipsa unei conventii, se aplica dobanda penalizatoare legala. Este important de retinut faptul ca dobanzile penalizatoare nu se pot capitaliza. Astfel de dobanzi se aplica si asupra dobanzilor remuneratorii atunci cand imprumutatul le datoreaza de la scadentele lor respective. Chiar daca s-a cauzat un prejudiciu mai mic impumutatorului, imprumutatul este obligat sa plateasca fara a putea sa dovedeasca acest fapt.

Contractul de intretinere

O scurta si importanta prezentare cu privire la notiunea, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de intretinere. De asemenea, si delimitarea lui fata de alte contracte importante…

In momentul in care vei incheia un contract de intretinere trebuie sa stii ca esti obligat sa efectuezi in folosul celeilalte parti prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru o anumita durata. Tu vei fi debitorul intretinerii, iar cealalta parte va fi creditorul intretinerii. Intretinerea se desfasoara in natura prin asigurarea de hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, folosinta unei locuinte decente, ingrijiri si cheltuieli necesare in caz de boala cat timp aceasta va trai, iar apoi sa o inmormantezi. Toate aceste prestatii au loc in schimbul unei sume de bani sau al unui bun.
Intretinerea se poate datora pentru toata durata vietii celeilate persoane. Acest lucru este posibil daca nu ati cazut de acord cu privire la durata sau v-ati inteles numai cu privire la caracterul viager al intretinerii.
Trebuie sa stii ca este foarte important contractul pe care il inchei si ce clauze contine acesta. Contractul este de vanzare, iar nu de intretinere daca s-a prevazut expres numai dreptul vanzatorului la uzufruct pe tot timpul vietii, fara referiri cu privire la prestarea unei obligatii de intretinere din partea cumparatorului.
Contractual de intretinere este un contract oneros aleatoriu. Adica exista sansa de castig, precum si riscul unei pierderi pentru ambele parti. Contractul de intretinere naste obligatii pentru ambele parti. Este translativ de proprietate (de nuda proprietate in unele cazuri, cu rezerva uzufructului viager), cealalta parte fiind tinuta de obligatia de garantie a vanzatorului.
Se incheie in forma autentica, indiferent de natura bunului. Cu acest prilej, notarul le explica ambelor parti care este continutul contractului si care sunt consecintele nerespectarii obligatiilor.
Intretinerea poate fi si cu titlu gratuit, dar este vorba despre o liberalitate in aceste conditii.
Voi face cateva precizari cu privire la caracterul indivizibil al intretinerii. Mai multi creditori si/sau mai multi debitori. Daca sunt mai multe persoane carora trebuie sa le acorzi intretinere, obligatia nu este considerata indeplinita daca nu s-a executat integral fata de toti creditorii. Daca sunteti mai multe persoane si un singur creditor al intretinerii, oricare sau fiecare dintre voi poate acorda intretinerea. Trebuie sa stii ca daca sunt mai multe persoane de care ai grija si nu indeplinesti obligatia fata de una dintre acestea, atunci creditorul neingrijit poate cere rezolutinea intregului contract. In caz de deces, mostenitorii tai vor fi obligati fiecare pentru tot, daca si creditorul este de acord, iar ei inteleg sa execute prestatia de intretinere. Situatia este diferita daca decedeaza creditorul intretinerii, adica cel caruia tu ii asiguri toate cele necesare. Atunci creanta intretinerii se stinge la moartea lui. Important de stiut este faptul ca daca nu ai asigurat intretinere pana la decesul creditorului, mostenitorii acestuia te pot actiona in justitie.
Prin comparatie cu contractul de renta viagera, creanta intretinerii este personala si nu poate fi transmisa altei persoane. Doar tu poti acorda intretinere celeilate parti, nu si rudele tale (parinti, frati, verisori).
Se foloseste des sintagma ,,vanzare-cumparare cu clauza de intretinere’’. Nu este indicat sa se foloseasca aceasta denumire care poate crea confuzii. Ceea ce intereseaza este, de fapt , natura contractului, iar natura nu poate fi dublata. Trebuie sa se stabileasca de la bun inceput obligatia principala, scopul urmarit de catre parti la incheierea contractului. Daca obligatia principala este prestarea intretinerii, contractul este de intretinere.

Amenda pe mijloacele de transport în comun, amenda RATB

Cu siguranta ai circulat cel putin o data pana acum cu mijloace de transport in comun. Si ai avut bilet, nu-i asa?

Exista situatii in care desi iti doresti sa platesti acea calatorie totusi nu o faci din motive mai mult sau mai putin puerile. Ori te grabesti ori la centru nu e nimeni care sa-ti vanda bilet. Oricare ar fi motivul, esti pasibil de amenda.

Regulile de calatorie cu mijloacele de transport in comun sunt stabilite de catre consiliul local. Pentru detalii poti accesa pagina de web a transportatorului.

In situatia in care controlorul iti cere sa ii arati abonamentul sau cardul de  calatorie, tu ai dreptul sa ii ceri lui sa se legitimize mai intai.

Trebuie sa stii ca in cazul in care circuli fara bilet beneficiezi de anumite drepturi si libertati. Controlorul nu are voie sa te retina in mijlocul de transport, sa te coboare, sa te conduca la biroul sau impotriva vointei tale ori sa te perchezitioneze. De asemenea, nu iti poate retine cartea de identitate.

In situatia in care un controlor te jigneste, ameninta sau loveste, fapta constituie infractiunea de purtare abuziva si se pedepseste potrivit legii. Ce poti face in aceasta situatie? Tu, cetatean cu drepturi, poti sesiza parchetul. Pentru alte abuzuri poti sesiza in scris regia de transport.

Daca in mod nelegal primesti amenda o poti contesta la Judecatorie in termen de 15 zile. Daca ai achitat amenda si ulterior castigi procesul, atunci aceasta ti se va restitui. Controlorul trebuie sa iti predea un proces-verbal sau o chitanta, altfel fapta se considera mita.

Iti recomand sa circuli cu abonament sau bilet si sa il compostezi. In Bucuresti poti achita contravaloarea unui abonament de o zi, valabil pe liniile urbane, trimitand un sms la numarul 7456.

Daca ai primit amenda pentru ca ai circulat fara bilet, poti achita pe loc o suprataxa de calatorie. In termen de 48 ore poti plati doar jumatate din minimul amenzii.

Pastreaza-ti calmul in orice situatie. Pentru un comportament agresiv risti si tu o sanctiune penala.