Author Archives: admin

Home / Articles posted by admin

Superficia – dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia

Ce este superficia ? Probabil ati auzit acest termen, dar sunt necesare explicatii suplimentare.

O definitie este data si de codul nostru civil in art. 693 : (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă.

Mai concret, dreptul de superficie este acel drept ce constă în dreptul de proprietate pe care -l are o persoană, in speta superficiarul, asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări care se află pe o suprafaţă/subsolul de teren ce aparţine altei persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de folosinţă.

O scurta analiza
Există o suprapunere a două drepturi de proprietate aparţinând unor proprietari diferiţi: dreptul proprietarului asupra terenului şi dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcţiilor, plantaţiilor sau lucrărilor pe acel teren. Noul cod civil a renuntat la caracterul perpetuu al dreptului de superficie: Art. 694. Durata dreptului de superficie. Dreptul de superficie se poate constitui pe o durată de cel mult 99 de ani. La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit.

Modurile de constituire a dreptului de superficie:

  • act juridic:  contractul şi  testamentul.
  • uzucapiune: presupune intenţia posesorului terenului de a se comporta ca un superficiar, şi nu ca un proprietar al terenului;
  • prin lege, ca o consecinţă a comunitatii legale de bunuri, soţii realizează, în timpul căsătoriei, o lucrare sau plantaţie pe terenul-bun propriu al unuia dintre ei. Soţul neproprietar al terenului dobândeşte un drept de superficie (drept de proprietate devălmaşă asupra lucrării sau plantaţiei şi drept de folosinţă asupra terenului). 339. Bunurile comune. Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.

Ce poate face superficiarul?
–     isi exercită atributele dreptului de proprietate asupra plantaţiilor, construcţiilor;
–      are drept de folosinţă asupra terenului;
–      poate transmite prin acte juridice dreptul său de superficie.

Stingerea dreptului de superficie are loc în următoarele cazuri:

  • conform NCC:Art. 698. Cazurile de încetare a superficiei. Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciară, pentru una dintre următoarele cauze:
  1. a) la expirarea termenului;
  2. b) prin consolidare, dacă terenul şi construcţia devin proprietatea aceleiaşi persoane;
  3. c) prin pieirea construcţiei, dacă există stipulaţie expresă în acest sens;
  4. d) în alte cazuri prevăzute de lege.
  • prin exproprierea pentru cauză de utilitate publica a terenului şi/sau a construcţiilor(art.28 alin.3 Legea nr. 33/1994).

Darea în plată

Darea în plată este operaţiunea prin care debitorul execută către creditorul său – cu consimţământul acestuia – o altă prestaţie decât aceea la care s a obligat iniţial.
Darea în plată trebuie să îndeplinească condiţiile obişnuite de valabilitate a oricărei convenţii. În plus, darea în plată presupune şi unele condiţii împrumutate de la regimul juridic al plăţii propriu-zise şi de la regimul juridic al vânzării cumpărării:
– existenţa unei obligaţii valabile, pe care părțile urmăresc să o stingă;
– părţile să întrunească cerinţele de a face o plată valabilă;
– debitorul să fie proprietarului bunului dat în plată şi să aibă capacitatea de a încheia acte juridice de dispoziţie cu privire la bunurile sale.
Cu privire la efecte
– are loc stingerea obligaţiei, condiţionată de efectuarea unei plăţi valabile. NCC precizează că simpla acceptare a noii prestaţii nu liberează pe debitor: debitorul va fi liberat numai atunci când noua prestaţie este executată;
– darea în plată având ca obiect bun individual determinat produce efectul translativ de proprietate din momentul realizării acordului de voinţă (cu respectarea condiţiilor de formă pentru ipoteza unui bun imobil). În plus, conform prevederilor legale, dacă accipiens-ul a primit un bun dat în plată și ulterior este evins de un terț sau descoperă viciile ascunse ale lucrului, are de ales între a valorifica garanţia contra evicţiunii şi garanţia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplicabile în materia vânzării și a solicita prestaţia iniţială şi repararea prejudiciului. Înseamnă că evingerea creditorului de către un terț/descoperirerea viciilor ascunse are drept efect caducitatea convenției de dare în plată și re-activarea vechii prestații a debitorului.
– stingerea garanțiilor și accesoriilor vechii obligații ; acest efect al dării în plată este sesizabil, NCC stipulând expres că, în respectivele cazuri determinând caducitatea convenției de dare în plată și re-activarea vechii prestații a debitorului, garanţiile oferite de terţi în legătură cu obligația inițială, nu vor renaște.

Cesiunea contractului

Reprezinta o noutate legislativa in materia transmiterii drepturilor si obligatiilor contractuale. Din analiza art.1315 din NCC rezulta ca presupune o transmisiune inter vivos (acte intre vii) cu titlu particular a raportului juridic obligational, atat a laturii active, cat si a celei pasive a raportului juridic obligational, cu privire la un contract aflat in curs de executare.

Similar cesiunii de creanta, si cesiunea contractului presupune trei subiecte de drept: cedentul- partea din contract care isi cedeaza pozitia in contractul aflat in curs de executare, cesionarul- tertul care se substituie cedentului in respectivul contrat- si cedatul- partea din contract care isi pastreaza pozitia in contractul aflat in curs de executare.
Pentru a fi valabila o astfel de operatiune trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

• conditiile de validitate ale oricarui contract, art.1179 alin.1 NCC
• conditie de forma. Conform art.1316, consimtamantul partilor implicate trebuie sa imbrace forma juridica pentru validitatea contractului cedat. Dar daca, o anumita forma pentru contractul cedat este stabilita de parti, nu de catre lege, acesta forma nu trebuie respectat in privinta cesionarii contractului respectiv. De exemplu: partile se inteleg ca acel contract sa respecte forma autentica, dar legea nu cere forma respectiva. Contractul este valabil incheiat desi nu respecta forma autentica.
• conditia consimtamantului anticipat sau posterior al cedatului. Consimtamantul cedatului poate fi anterior, concomitent sau posterior realizarii acordului de vointa intre cedent si cesionar. In cazul unui consimtamant anticipat, cesiunea contractului va produce efecte fata de cedat doar din momentul in care o accepta – alin.1 art.1317 NCC.

In lipsa unor prevederi contractuale exprese, NCC instituie unele reguli supletive :
– art. 1318 liberarea cedentului de efectele contractului cesionat de catre contractantul cedat. In cazul in care cedentul nu a fost liberat de contractant, acesta il poate urmari pentru ipotezele in care cesionarul nu isi va executa obligatiile;
– art. 1319 contractantul cedat poate opune cesionarului toate exceptiile care rezulta din contract, cu exceptia viciilor de consimtamant;
– art. 1320 garantarea de catre cedent (chiar daca a fost liberat) a validitatii contractului respectiv.

Dreptul la mostenire

Cine vine la mostenire

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva reguli simple ce se aplica in cadrul mostenirii legale. Aceasta intervine conform legii la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege, daca defunctul nu a lasat testament. Poate interveni si in cazurile in care defunctul a lasat testament, insa acesta nu cuprinde legate. Mostenirea legala poate si coexista cu cea testamentara, in sensul ca defunctul poate lasa prin testament numai o parte din mostenire sau chiar intreaga, dar in virtutea legii, mostenitorii rezervatari dobandesc rezerva ca mostenitori legali.

La mostenirea celui decedat, conform legii, vin rudele acestuia si, alaturi de ele, sotul supravietuitor. In lipsa persoanelor mentionate si a unui testament, bunurile revin comunei, orasului, municipiului sau statului, dupa caz.
Este important sa stabilim care rude vin la mostenire deoarece nu pot fi chemate toate impreuna si deodata la succesiune. Legea stabileste o ordine de chemare concreta la mostenire. Se folosesc doua instrumente cu ajutorul carora legea determina vocatia concreta la mostenire a rudelor – clasa de mostenitori si gradul de rudenie. Trei la numar sunt principiile de care urmeaza sa se tine seama pentru a se stabili cine primeste bunuri in urma deschiderii succesiunii.
Potrivit primului principiu, la mostenire vin rudele in ordinea claselor. Din clasa I fac parte descendentii in linie directa copii, nepoti, stranepoti s.a.m.d, fara limita in grad. Din clasa a-II-a fac parte ascendentii privilegiati, adica parintii celui decedat, si colateralii privilegiati, adica fratii, surorile si descendentii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv. Din clasa a III-a fac parte ascendentii ordinari- bunici, strabunici, fara limita in grad. Iar din clasa a IV-a fac parte colateralii ordinari- unchi, matusi, veri primari, fratii si surorile bunicilor defunctului. Cum calculam? Regula este simpla si usor de urmarit: clasa I vine prima la mostenire si inlatura celelalte clase. O singura ruda din clasa I va punea sa-i inlature pe toti ceilalti din clasele subsecvente. Ca rudele din clasa a II-a sa fie chemate la mostenire, nu trebuie sa existe rude din clasa I sau cele existente nu pot sau nu vor sa mosteneasca. La fel se procedeaza si cu urmatoarele doua clase.
Sotul supravietuitor al defunctului vine la mostenire indiferent de clasa cu care vine in concurs, nefiind inlaturat de niciuna dintre acestea.
Potrivit celui de-al doilea principiu, cel al proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa, rudele de gradul cel mai apropiat cu decedatul inlatura de la mostenire rudele de grad mai indepartat. Exemplu: copiii defunctului inlatura de la mostenire pe nepoti. Doua exceptii insa: clasa a II-a alcatuita din parinti si frati sau surori si descendentii lor, vin impreuna la mostenire cu cota stabilita de lege insa. Iar a doua exceptie este reprezentarea succesorala.
Al treilea principiu este cel al egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire. Atunci mostenirea se imparte in mod egal intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad. Legea prevede si de aceasta data doua exceptii: impartirea pe tulpini si impartirea pe linii.
Chiar si asa, sotul supravietuitor primeste o cota in functie de clasa cu care vine in concurs.

Imprumutul si clauzele contractului de imprumut

Stii cum sa-ti calculezi dobanda la imprumutul acordat?

Daca imprumuti o suma de bani, pe langa obligatia de restituire a sumei imprumutate, imprumutatul mai trebuie sa execute si o alta prestatie patrimoniala in favoarea imprumutatorului. Prestatia secundara poarta denumirea de dobanda remuneratorie.
In cazul contractului de imprumut avem doua tipuri de obligatii: obligatia de restituire si obligatia de a plati dobanda. Orice tip de prestatie poate alcatui obiectul obligatiei de a plati dobanda, spre exemplu si alte bunuri pot fi prestatie secundara.
Potrivit art. 1 alin (5) din O.G. nr. 13 din 2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, prin dobanda se intelege si alte prestatii.
Denumirea de dobanda remuneratorie o intalnim si in cazul in care trebuie restituita o suma de bani la termen, iar pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei aceasta se calculeaza.
Chiar daca nu a fost prevazuta in mod expres obligatia de a plati dobanda remuneratorie, aceasta se subintelege.
Potrivit art. 2169 C.civ. in lipsa de stipulatie contrara, suma imprumutata este purtatoare de dobanzi din ziua remiterii sale catre imprumutat. Cum calculam dobanda? Se inmulteste rata dobanzii cu capitalul imprumutat si cu durata prevazuta de parti intre remiterea capitalului si scadenta obligatiei de restituire. Rata dobanzii este un coeficient stabilit pe unitate de timp. Partile stabilesc cuantumul dobanzii, in lipsa urmand a se aplica regulile de la dobanda legala. Potrivit textului normativ mentionat, dobanda trebuie stabilita prin act scris. Potrivit clauzei, partile stabilesc intinderea dobanzii. Fara inscris, obligatia de a plati dobanda subzista. Dar se considera ca partile nu au luat in vedere intinderea dobanzii, astfel incat se vor aplica regulile de la dobanda legala.
Dobanda remuneratorie se plateste la expirarea perioadei pentru care a fost calculata. Dar partile pot prevedea plata anticipata a dobanzii.
Regula este ca dobanda remuneratorie sa poarte numai asupra capitalului, iar nu si asupra dobanzilor corespunzatoare folosintei acestui capital. Dar partile pot sa se inteleaga asupra contrariului.
In cazul in care suma de bani nu se restituie la timp, se aplica dobanda penalizatoare care poate fi in mod liber stabilita de parti. In lipsa unei conventii, se aplica dobanda penalizatoare legala. Este important de retinut faptul ca dobanzile penalizatoare nu se pot capitaliza. Astfel de dobanzi se aplica si asupra dobanzilor remuneratorii atunci cand imprumutatul le datoreaza de la scadentele lor respective. Chiar daca s-a cauzat un prejudiciu mai mic impumutatorului, imprumutatul este obligat sa plateasca fara a putea sa dovedeasca acest fapt.

Legea penala mai favorabila

In materie penala, cand o persoana comite o infractiune are parte de cel mai bun tratament penal posibil la momentul respectiv. Acest principiu, cel al legii penale mai favorabile, este definit si in Constitutie, care dispune ca legea are efect numai pentru viitor, cu exceptia legii penale (si contraventionale) mai favorabile. Ceea ce se intelege este ca efectele unei legi sa nu poata fi extinse asupra unor fapte comise anterior intrarii sale in vigoare decat daca s-ar crea o situatie mai favorabila pentru cel care a comis-o.
Cand o lege penala noua inlocuieste o lege veche, inseamna ca pericolul social a scazut si trebuie sa se aplice legea penala mai blanda.
In cazul unei succesiuni de legi, iar cea blanda este cea veche atunci se aplica in continuare legea veche, chiar si dupa momentul iesirii sale din vigoare, deoarece ar fi nedrept ca o persoana sa fie sanctionata cu o pedeapsa mai aspra prevazuta de legea noua, pedeapsa pe care faptuitorul nu a luat-o in considerare la data savarsirii infractiunii.
Cu toate acestea, legea penala mai favorabila nu se aplica in anumite situatii. In cazul unor dispozitii care sunt in vigoare in acelasi timp, fiind aplicabila dispozitia speciala. Nu se va putea propune aplicarea legii mai favorabile nici daca una dintre legi este romaneasca si alta straina.
Exemplu: un cetatean strain comite o infractiune in Romania. El nu va putea sa ceara sa i se aplice legea din tara sa pentru ca prevede o pedeapsa mai mica pentru acea fapta. Un alt exemplu este comparatia dintre pedepsele prevazute de Codul penal si Codul silvic cu referire la infractiunea de furt. Daca bunurile sustrase sunt arbori de pe o suprafata forestiera, in concret se va aplica Codul silvic chiar daca sanctiunile prevazute acolo sunt mai severe.
In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica in mod obligatoriu legea mai favorabila. Concret, se calculeaza pedeapsa pentru fiecare infractiune in concordanta cu cele doua legi succesive si se va aplica cea mai favorabila pentru cel condamnat.
Cand legea noua intervine dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii, sanctiunea aplicata se reduce la maximul special prevazut de legea noua. Spre exemplu, daca pedeapsa aplicata pentru infractiunea de inselaciune este de 8 ani pe vechiul Cod, atunci aceasta se reduce la 5 ani potrivit noului Cod. Potrivit exemplului dat, daca dupa ramanerea definitive a hotararii de condamnare la detentiunea pe viata si pana la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta numai pedeapsa inchisorii, pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu maximul inchisorii prevazut pentru acea infractiune.
Daca legea noua nu prevede masuri educative atunci acestea nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta. La fel si in cazul pedepselor complementare (ex. interzicerea exercitarii profesiei) si masurile de siguranta (ex. confiscarea extinsa).

Contractul de intretinere

O scurta si importanta prezentare cu privire la notiunea, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de intretinere. De asemenea, si delimitarea lui fata de alte contracte importante…

In momentul in care vei incheia un contract de intretinere trebuie sa stii ca esti obligat sa efectuezi in folosul celeilalte parti prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru o anumita durata. Tu vei fi debitorul intretinerii, iar cealalta parte va fi creditorul intretinerii. Intretinerea se desfasoara in natura prin asigurarea de hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, folosinta unei locuinte decente, ingrijiri si cheltuieli necesare in caz de boala cat timp aceasta va trai, iar apoi sa o inmormantezi. Toate aceste prestatii au loc in schimbul unei sume de bani sau al unui bun.
Intretinerea se poate datora pentru toata durata vietii celeilate persoane. Acest lucru este posibil daca nu ati cazut de acord cu privire la durata sau v-ati inteles numai cu privire la caracterul viager al intretinerii.
Trebuie sa stii ca este foarte important contractul pe care il inchei si ce clauze contine acesta. Contractul este de vanzare, iar nu de intretinere daca s-a prevazut expres numai dreptul vanzatorului la uzufruct pe tot timpul vietii, fara referiri cu privire la prestarea unei obligatii de intretinere din partea cumparatorului.
Contractual de intretinere este un contract oneros aleatoriu. Adica exista sansa de castig, precum si riscul unei pierderi pentru ambele parti. Contractul de intretinere naste obligatii pentru ambele parti. Este translativ de proprietate (de nuda proprietate in unele cazuri, cu rezerva uzufructului viager), cealalta parte fiind tinuta de obligatia de garantie a vanzatorului.
Se incheie in forma autentica, indiferent de natura bunului. Cu acest prilej, notarul le explica ambelor parti care este continutul contractului si care sunt consecintele nerespectarii obligatiilor.
Intretinerea poate fi si cu titlu gratuit, dar este vorba despre o liberalitate in aceste conditii.
Voi face cateva precizari cu privire la caracterul indivizibil al intretinerii. Mai multi creditori si/sau mai multi debitori. Daca sunt mai multe persoane carora trebuie sa le acorzi intretinere, obligatia nu este considerata indeplinita daca nu s-a executat integral fata de toti creditorii. Daca sunteti mai multe persoane si un singur creditor al intretinerii, oricare sau fiecare dintre voi poate acorda intretinerea. Trebuie sa stii ca daca sunt mai multe persoane de care ai grija si nu indeplinesti obligatia fata de una dintre acestea, atunci creditorul neingrijit poate cere rezolutinea intregului contract. In caz de deces, mostenitorii tai vor fi obligati fiecare pentru tot, daca si creditorul este de acord, iar ei inteleg sa execute prestatia de intretinere. Situatia este diferita daca decedeaza creditorul intretinerii, adica cel caruia tu ii asiguri toate cele necesare. Atunci creanta intretinerii se stinge la moartea lui. Important de stiut este faptul ca daca nu ai asigurat intretinere pana la decesul creditorului, mostenitorii acestuia te pot actiona in justitie.
Prin comparatie cu contractul de renta viagera, creanta intretinerii este personala si nu poate fi transmisa altei persoane. Doar tu poti acorda intretinere celeilate parti, nu si rudele tale (parinti, frati, verisori).
Se foloseste des sintagma ,,vanzare-cumparare cu clauza de intretinere’’. Nu este indicat sa se foloseasca aceasta denumire care poate crea confuzii. Ceea ce intereseaza este, de fapt , natura contractului, iar natura nu poate fi dublata. Trebuie sa se stabileasca de la bun inceput obligatia principala, scopul urmarit de catre parti la incheierea contractului. Daca obligatia principala este prestarea intretinerii, contractul este de intretinere.

Despre persoane şi bunuri

Un criteriu foarte important pentru a delimita intre ce este permis si ce este interzis sa faci din punct de vedere juridic cu privire la incheierea unor contracte este varsta. Daca nu ai implinit 14 ani, prezenta parintilor sau a unui tutore este necesara. Dupa ce ai implinit varsta de 14 ani, sunt situatii cand ai dreptul sa-ti gestionezi singur situatia.

In cele ce urmeaza voi expune cateva probleme cu care se confrunta majoritatea persoanelor.

Pentru a achizitiona un bun ai nevoie de bani. Acesti bani poti sa ii primesti sub forma unei  alocatii de stat pana la implinirea varstei de 18 ani in fiecare luna. Dupa implinirea varstei de 18 ani vei primi alocatia numai cat timp urmezi cursurile invatamantului liceal sau profesional. In lege se specifica faptul  ca repetentii nu primesc alocatia de stat, exceptie fac cei care repeta anul scolar din motive de sanatate. Pana la implinirea varstei de 14 ani, alocatia se plateste unuia dintre parinti, iar dupa 14 ani si cu acordul parintelui, plata de poate face direct copilului titular.

Pentru situatia in care parintii locuiesc si lucreaza in strainatate, alocatia se plateste de catre statul respective, in cuatumul stabilit acolo.

Desi nu ai 14 ani, poti avea cont bancar deschis de catre unul dintre parinti. La implinirea varstei de 14 ani singur poti sa faci depuneri de noi sume de bani.

O alta sursa de venit poate fi pensia de intretinere. Atunci cand unul dintre parinti locuieste separat de copilul sau, trebuie sa contribuie efectiv la ingrijirea acestuia in natura sau sa plateasca o suma de bani. Pensia de intretinere se stabileste in functie de numarul de copii intretinuti. Un sfert din venituri pentru un singur copil intretinut, o treime pentru doi copii si jumatate din venituri pentru trei sau mai multi copii. Daca nu ai 14 ani, parintele custodian este indreptatit sa solicite pensia de la celalalt parinte. Daca ai 14 ani, vei fi asistat de parintele custodian. In caz de continuare a studiilor, pana la 26 de ani ai dreptul sa fii intretinut de ambii parinti. Daca decedeaza cel care ingrijeste un minor, obligatia de intretinere revine mostenitorului celui decedat.

A nu se confunda pensia de intretinere cu pensia de urmas. Pana la 16 ani copilul are dreptul la pensia de urmas daca se afla in intretinerea unui parinte pesionar sau a unui invalid de gradul I care a decedat. In cazul continuarii studiilor are dreptul la suma pana la implinirea varstei de 26 de ani. Se stabileste astfel: pentru un singur urmas 50%; pentru doi 75%; pentru trei sau mai multi 100%.

Ce poti face cu aceste venituri? Poti achizitiona bunuri. Daca esti minor, legea prevede cu privire la bunurile strict personale ca le poti cumpara, proteja sau repara. Le poti vinde sau abandona numai pe cele de mica valoare.

Un alt mod de dobandire a unui bun este donatia. Copiii pot primi donatie de o valoare foarte mare: teren, casa.

Atentie insa la comertul online; vanzarea unor produse este posibila numai dupa 18 ani impliniti.

 

Cum şi de ce cumpărăm de pe net?

Ce poti face in  cazul in care dupa ce ai achizitionat un bun din comert constati ca in termen de doi ani de la livrare nu este conform cu produsul pe care ai dorit sa il cumperi?

In doua luni de la constatarea lipsei de conformitate informeaza-l pe vanzator! Ai la dispozitie, insa, urmatoarele posibilitati: il duci inapoi si ceri repararea sau inlocuirea lui (poti face asta in 15 zile fara sa mai platesti ceva in plus); daca nu este posibil, poti cere inapoierea unei parti din pretul platit ori poti sa restitui bunul si sa primesti tot pretul inapoi. Trebuie sa fii informat cu privire la faptul ca daca inlocuirea nu este posibila, trebuie sa primesti inapoi banii platiti.

 

Ce stii despre termenul de garantie?

Orice produs pus la dispozitia consumatorului beneficiaza de un termen de garantie. Produsul are o durata medie de utilizare si un termen de garantie stabilit de vanzator. Este important ca produsul sa se defecteze in acest termen, desi l-ai utilizat potrivit instructiunilor de utilizare.

Pentru produsele electrice sau electronice termenul de garantie este cuprins intre 6 luni si 3 ani, iar daca produsul se strica, se va repara gratuit la service-urile autorizate de producator.

 

Ce stii despre comertul pe internet?

Daca ai cumparat un produs folosind internetul, chiar si unul specificat mai sus, tranzactia trebuie confirmata prin e-mail sau in contul tau deschis pe site-ul furnizorului. Produsul trebuie livrat in maximum 30 de zile sau in termenul propus de vanzator. Ai la dispozitie 14 zile sa te razgandesti si sa ii comunici acest aspect furnizorului, fara explicatii, iar in alte 14 zile poti returna produsele, urmand sa se restituie si suma platita.

 

Daca ai cumparat un produs alimentar expirat si nu ai observat acest aspect, poti cere inlocuirea de indata a produsului sau returnarea pretului platit.

 

Cui te adresezi daca nu ti se respecta cele scrise mai sus?

Te poti adresa Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor in legatura cu orice nereguli referitoare la produsele sau serviciile de pe piata.

 

Exista si o linie telefonica cu tarif normal la care consumatorii pot suna si primi informatii referitoare la modalitatea in care pot face sesizari sau reclamatii cu privire la produsele ce le sunt puse la dispozitie. InfoCons: 021.9551

 

Garantia europeana

Probleme cu un bun pot aparea si daca este cumparat din unul dintre statele membre ale U.E. Consumatorul poate solicita aplicarea garantiei daca este specificat in certificat ca aceasta este una europeana, in oricare dintre state, inclusiv Romania. Daca certificatul de garantie nu prevede aceasta, atunci nu se poate solicita aplicarea garantiei decat in tara in care ai cumparat producul.

Copilul tău, autorul unei fapte penale

Ca parinte, te intrebi probabil, unde ai gresit daca te afli intr-o astfel de situatie. Educatia este foarte importanta si cu cat procesul de educare incepe mai devreme, cu atat mai bine. Grupurile pe care le frecventeaza copilul tau, societatea in care traim si in care anormalul a devenit normal sunt greu de controlat de tine, ca parinte.

Ce trebuie sa stii daca esti pus in situatia in care copilul tau este autorul unei fapte penale si cum sa depasesti momentul, juridic iti pot oferi cateva recomandari.

In primul rand, varsta de la care copilul tau raspunde penal este 14 ani. Trebuie sa stii ca pana la sfarsitul procesului el este prezumat nevinovat si ca are drepturi ce trebuie respectate. Spre exemplu, are dreptul la un aparator, dar daca nu ai posibilitatea materiala, statul ii va pune la dispozitie un avocat din oficiu, gratuit.

Daca are varsta intre 14-16 ani, trebuie sa-l insotesti la politie sau parchet. I se va face o expertiza psihiatrica sa se stabileasca daca in momentul comiterii faptei avea discernamant. Copilul tau are dreptul la tacere. Sub nicio forma el nu poate fi amenintat, batut pentru a recunoaste ceea ce a facut. Daca este batut sau amenintat, trebuie sa stii ca organele legii au savarsit un abuz. Si trebuie reclamate: politistul se reclama la procuror, iar procurorul sau judecatorul se reclama la Inspectia Judiciara de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Daca infractiunea comisa de copiul tau nu este grava si a recunoscut fapta si nu a avut abateri anterioare, iar tu ca parinte ai despagubit victima, procurorul poate inchide dosarul.

Daca fapta penala este grava, dosarul se trimite la instanta pentru judecata. Parintii sunt chemati in fata judecatorului. Minorul va fi audiat, iar sedinta de judecata este nepublica.

Actualul Cod penal prevede ca minorul nu poate fi condamnat la pedeapsa cu inchisoarea, iar judecatorul va putea aplica una dintre cele sase masuri educative. Scopul principal este reeducarea copilului tau.

Risca sa fie integrat intr-un stagiu de formare civica, supravegheat, sa i se aplice consemnarea la sfarsit de saptamana, asistarea zilnica, dar pentru infractiuni mai usoare, nu atat de grave. Internarea intr-un centru educative timp de 1-3 ani si internarea intr-un centru de detentie timp de 2-15 ani se vor aplica in cazul unor infractiuni grave.

Retine faptul ca minorul nu poate fi condamnat la pedeapsa amenzii penale sau inchisorii.

Cand nu raspunde penal copilul tau? Cand nu are varsta de 14 ani si cand nu are discernamant in momentul comiterii infractiunii si are varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. In aceste doua situatii, copilul nu poate ajunge in fata unui judecator. Dar se va aplica o masura speciala de protectie: fie supravegherea specializata de catre parinti, fie plasament in centre speciale. Din punctul meu de vedere, parintele este cel care trebuie sa educe si sa urmareasca dezvoltarea propriului copil. Nicio institutie nu se implica cum o poate face un parinte. Daca iti dai acordul cu privire la luarea masurii, atunci vine o Comisie pentru protectia copilui si stabileste, daca nu iti dai acordul, atunci judecatorul este cel care decide.

In cazul in care copilul tau este martor la savarsirea unei infractiuni, pana la 14 ani il insotesti la audiere in calitate de parinte; peste are peste 14 ani va fi audiat singur si depune juramantul. In anumite cazuri, la audiere este asistat de catre un psiholog. Protectie speciala se aplica si in cazul martorilor minori in conditii deosebite. Minorul va fi protejat, pazit, i se da un pseudonim, este audiat de la distanta cu vocea sau imaginea distorsionata.

De retinut ca de la varsta de 14 ani, copiii pot fi sanctionati contraventional sau penal, moment in care au dreptul la cartea de identitate.